• Durerile de cap sunt un simptom frecvent la pacienții cu dureri cervicale primare, peste 60% dintre aceștia raportând dureri de cap concomitente.
• Se diferențiază în primare (de exemplu, migrene, dureri de cap de tip tensional, de tip cluster) și secundare (cauzate de o altă afecțiune, cum ar fi disfuncția ATM sau durerea de gât).

• Cefaleea de tip tensional (TTH) este cea mai frecventă formă la adulți în întreaga lume, cu o prevalență medie de 42%.
• TTH poate fi episodic rar, episodic frecvent sau cronic.

• Diagnosticul necesită cel puțin două dintre următoarele - localizare bilaterală, calitate de apăsare/strângere (nu pulsatorie), intensitate ușoară până la moderată, neagravată de activitatea fizică; fără greață/vomite și cel mult una dintre fotofobie sau fonofobie.

• Diferențe în ceea ce privește provocarea, gama de mișcări cervicale, rezistența mușchilor gâtului și poziția capului în față comparativ cu controalele sănătoase.
• Testele de provocare recreează durerea familiară, indicând nocicepția în structurile cervicale. Testul Watson pentru durerea menționată
• Test de anduranță a flexorului gâtului
• Test de flexie-rotație pentru rotația cervicală superioară
• Evaluarea poziției frontale a capului (FHP).

• Antrenamentul de flexie craniocervicală (CCFT): Van Ettekoven et al. (2006) au constatat că CCFT combinat cu fizioterapia a redus frecvența, durata și intensitatea durerilor de cap comparativ cu fizioterapia singură.
• Terapia manuală (MT): Castien et al. (2011, 2013) au arătat că MT, inclusiv mobilizarea/manipularea coloanei vertebrale, corectarea posturii și exercițiile craniocervicale, au redus semnificativ frecvența durerilor de cap și au îmbunătățit funcția cervicală.
• Forța isometrică a flexorului gâtului: Castien et al. (2015) au corelat creșterea forței izometrice a flexorilor gâtului cu scăderea pragurilor presiune-durerilor, indicând sensibilizarea periferică și centrală redusă la pacienții cu TTH cronică.
• Tehnici de presiune manuală (MTP): S-a demonstrat reducerea durerii și creșterea amplitudinii de mișcare a colului superior. Tehnicile vizează rectus capitis posterior major și articulațiile cervicale superioare, oferind stimuli nociceptivi pentru a reduce durerea prin intermediul căilor neurologice.

Caneiro, J. P., O'Sullivan, P., Burnett, A., Barach, A., O'Neil, D., Tveit, O., & Olafsdottir, K. (2010). Influența diferitelor poziții de ședere asupra posturii capului/gâtului și asupra activității musculare. Terapia manuală, 15(1), 54-60.

Castien, R. F., Van Der Windt, D. A., Grooten, A., & Dekker, J. (2011). Eficacitatea terapiei manuale pentru cefaleea cronică de tip tensional: un studiu clinic pragmatic, randomizat. Cephalalgia, 31(2), 133-143.

Castien, R., Blankenstein, A., Van Der Windt, D., Heymans, M. W., & Dekker, J. (2013). The working mechanism of manual therapy in participants with chronic tension-type headache. journal of orthopaedic & sports physical therapy, 43(10), 693-699.

Castien, R., Blankenstein, A., & De Hertogh, W. (2015). Durerea prin presiune și forța izometrică a flexorilor gâtului sunt legate în cefaleea cronică de tip tensional. Medicul durerii, 18(2), E201-E205.

Van Ettekoven, H., & Lucas, C. (2006). Eficacitatea fizioterapiei care include un program de antrenament craniocervical pentru durerea de cap de tip tensional; un studiu clinic randomizat. Cephalalgia, 26(8), 983-991.

Fernandez-de-Las-Penas, C., Alonso-Blanco, C., Cuadrado, M. L., & Pareja, J. A. (2006). Poziția capului în față și mobilitatea gâtului în cazul cefaleei cronice de tip tensional: un studiu orb, controlat. Cephalalgia, 26(3), 314-319.

Hall, T., Briffa, K., Hopper, D., & Robinson, K. (2010). Stabilitatea pe termen lung și modificarea minimă detectabilă a testului de flexie-rotație cervicală. journal of orthopaedic & sports physical therapy, 40(4), 225-229.

Hall, T. M., Briffa, K., Hopper, D., & Robinson, K. (2010). Analiza comparativă și precizia diagnostică a testului de flexie-rotație cervicală. The journal of headache and pain, 11(5), 391-397.

Harman, K., Hubley-Kozey, C. L., & Butler, H. (2005). Eficacitatea unui program de exerciții pentru îmbunătățirea posturii capului înainte la adulții normali: un studiu randomizat, controlat de 10 săptămâni. Journal of Manual & Manipulative Therapy, 13(3), 163-176.

Lee, C. H., Lee, S., & Shin, G. (2017). Fiabilitatea evaluării posturii capului înainte în timpul șederii, stării în picioare, mersului și alergării. Știința mișcării umane, 55, 81-86.

Mingels, S., Dankaerts, W., & Granitzer, M. (2019). Există sprijin pentru paradigma "postura coloanei vertebrale ca factor declanșator al cefaleei episodice"? O revizuire cuprinzătoare. Current Pain and Headache Reports, 23, 1-8.

Nemmers, T. M., Miller, J. W., & Hartman, M. D. (2009). Variabilitatea posturii capului înainte la femeile în vârstă sănătoase care locuiesc în comunitate. Journal of geriatric physical therapy, 32(1), 10-14.

Ogince, M., Hall, T., Robinson, K., & Blackmore, A. M. (2007). Valabilitatea diagnostică a testului de flexie-rotație cervicală în cefaleea cervicogenă legată de C1/2. Terapia manuală, 12(3), 256-262.

Olesen, J. (2018). Clasificarea internațională a durerilor de cap. The Lancet Neurology, 17(5), 396-397.

Stovner, L. J., Hagen, K., Jensen, R., Katsarava, Z., Lipton, R. B., Scher, A. I., ... & Zwart, J. A. (2007). Povara globală a durerilor de cap: o documentare a prevalenței durerilor de cap și a handicapului la nivel mondial. Cephalalgia, 27(3), 193-210.