În general, poate apărea pe orice zonă a capului
Frecvente: frontale, retro-orbitare, occipitale, temporale

Profilul pacientului

• Femei > Bărbați
• Toate vârstele
• 15-20% din toate durerile de cap recidivante sunt cervicogene

Patofiziologie

Declanșator

• Stres
• Posturi susținute (somn, activitate în șezut)
• Mișcări în direcția dureroasă: de exemplu, rotație-extensie

Cauza

• Disfuncție cervicală
• Convergența N. Trigeminus și a nervilor spinali ai segmentelor superioare ale coloanei vertebrale cervicale. iritarea structurilor inervate de primii trei nervi spinali cervicali (mușchi, disc, artere vertebrale, artera carotidă internă, fațete)
• Identificarea exactă a structurii afectate care provoacă durerea de cap nu este posibilă din cauza proximității nervilor trigeminali
• Factorii contributivi pot juca un rol major în etiologie: Somn perturbat, stres, factori psihologici, dietă, alergii etc.

Mecanismele durerii

• Nociceptiv mecanic: Dependentă de mișcare, specifică direcției, caracteristică on/off
• Nociceptiv ischemic: Durere provocată în timpul posturilor statice prelungite
• Sensibilizare centrală maladaptivă: Factorii care influențează percepția durerii
• Ieșirea motorului: Modificarea tonusului muscular și a mișcărilor

Curs

Debutul cefaleei este precedat de dureri cervicale. Durata perioadei dureroase variază de la ore la zile. Îmbunătățirea simptomelor în termen de 3 luni de la încheierea tratamentului. Eficacitate moderată până la bună

Istoric

Istoricul variază (de obicei lung), traumatisme ale capului/ coloanei vertebrale (WAD, cădere) în antecedente4, dureri de gât care preced durerea de cap, pacientul descrie sarcina posturală în timpul ADL-urilor, dar adesea nu reușește să descrie un declanșator specific (<50%), alte tipuri de cefalee concordante, durerea s-a agravat progresiv + alte simptome (asemănătoare migrenei)

• Unilateral/bilateral cu o parte dominantă: durerea nu schimbă părțile
• Gnawing, pulsating, throbbing
• Bandă îngustă în jurul capului
• ROM limitat la nivelul coloanei vertebrale C: în special rotație cervicală ridicată
• Durere radiantă: durere referită
• Nu fotografiere ascuțită
• Moderată până la severă
• Începe în gât
• Poate avea simptome asemănătoare migrenei: greață, fotofobie, amețeli etc.

Examinarea fizică

Inspecție
Unghiul cranio-cervical (linia de la apofiza spinoasă C7 la traiectul urechii) este <51° (normal): Ø 44,5% în populația simptomatică (± 2,3 SD)

Examinarea activă
Evaluarea calitativă și cantitativă a mișcării

Evaluare funcțională
Pacientul este capabil să demonstreze mișcări provocatoare

Teste speciale

Neurologice
fără rezultate anormale

Examinarea pasivă
PPIVM și PPAVM C0-C2: rigiditate locală în rotație/extensie central și lateral; posibil spasm muscular de protecție până la CTJ

Alte teste
CCFT, coordonarea ochi-cap

Diagnosticul diferențial

1. Cefalee de tip tensiune
2. Migrenă
3. Meningită
4. Arterita craniană
5. Hemoragie subarahnoidiană
6. Tumoră
7. Fractura

Strategie

Începeți cu educația pacienților. Intervenții manuale la nivelul coloanei vertebrale C, antrenarea controlului motor, întinderea și întărirea musculaturii cervicale, precum și eliminarea factorilor favorizanți.Obiectiv: Reducerea durerii, îmbunătățirea funcției, adaptarea activităților zilnice și eliminarea posibililor factori favorizanți

Intervenții

Pacientul trebuie să înțeleagă declanșatorul și sursa durerii pentru a-și înțelege situația și strategia de tratament

Reducerea factorilor favorizanți: Modificări ale stilului de viață

Stres: Exerciții de relaxare, antrenament de anduranță 3-4x/săptămână ca parte a unui hobby

Somn: Monitorizarea ciclurilor de somn și adaptarea: ore suficiente, model regulat

Ergonomia muncii: Adaptarea locului de muncă și a sarcinilor zilnice

Dieta: Consultați un dietetician pentru a adapta obiceiurile alimentare

Mobilizarea / Manipularea coloanei vertebrale C/T

Exerciții pentru flexorii profunzi ai gâtului, întărirea generală a sfertului superior, întindere

Jurnal de dureri de cap: Obțineți o perspectivă individuală asupra corelației dintre durerile de cap și activitățile specifice

1. Antonaci, F., Bono, G., & Chimento, P. (2006). Diagnosticarea cefaleei cervicogenice. J Headache Pain, 7(3), 145-148. doi:10.1007/s10194-006- 0277-3
2. Bogduk, N. (2001). Cefaleea cervicogenă: baze anatomice și mecanisme fiziopatologice. Curr Pain Headache Rep, 5(4), 382-386.
3. Fredriksen, T. A., Antonaci, F., & Sjaastad, O. (2015). Cefaleea cervicogenă: prea importantă pentru a rămâne nediagnosticată. J Headache Pain, 16(1), 6. doi:10.1186/1129-2377-16- 6
4. Frese, A., Schilgen, M., Husstedt, I. W., & Evers, S. (2003). [Patofiziologia și manifestarea clinică a cefaleei cervicogenice]. Schmerz, 17(2), 125-130. doi:10.1007/s00482-002- 0194-6
5. Piekarz, H. v. (2011). Zervikogener Kopfschmerz. În P. Westerhuis, R. Wiesner (Eds.), Klinische Muster in der Manuellen Medizin (Vol. 2, pp. 269-279). Stuttgard: Thieme Verlag.
6. Sargent, J. D., Baumel, B., Peters, K., Diamond, S., Saper, J. R., Eisner, L. S.; Solbach, P. (1988). Întreruperea unui atac de migrenă: naproxen sodic v ergotamină plus cofeină. Headache, 28(4), 263-266.Stovner, L. J., Zwart, J. A., Hagen, K., Terwindt, G. M., & Pascual, J. (2006). Epidemiologia durerilor de cap în Europa. Eur J Neurol, 13(4), 333-345. doi:10.1111/j.1468-1331.2006.01184.x