• Clavicula joacă un rol crucial în susținerea și mobilizarea extremității superioare, conectând-o la trunchi și protejând vasele subclaviculare și plexul brahial.
• Discul intraarticular dintre claviculă și acromion ajută la corectarea incongruențelor osoase, dar poate degenera în timp.
• Leziunile și artrita sunt cauze frecvente ale durerii articulației AC (ACJ), artrita rezultând adesea din stresul constant asupra articulației, în special la cei care efectuează activități repetate de ridicare deasupra capului.

• Este important să se excludă fracturile claviculare sau separarea severă a articulației AC în timpul screeningului.
• Separările articulației AC clasificate pe baza clasificării Rockwood (I-VI), cu gradele I-III tratate conservator și gradele IV-VI tratate chirurgical.

• Artrita AC se prezintă cu dureri de umăr care se agravează progresiv, exacerbate de traumatisme minore sau activități intense.
• Durere localizată de obicei anterior deasupra umărului sau referită la umăr și brațul superior, agravată de activitățile deasupra capului, ridicarea greutății și mișcările transversale ale corpului.
• Durerea nocturnă, senzația de pocnitură, clic, măcinare și prindere cu mișcarea umărului sunt frecvente; istoricul atent al traumatismelor sau leziunilor este important pentru diagnostic.

• Arc dureros de la 170°-180° de flexie/abducție
• Teste ortopedice: Semnul Paxino, Testul de forfecare AC, Testul de extensie rezistată AC, Întinderea liniei articulare AC
• Valabilitate mai mare pentru combinarea testelor în grup, dintre care 2 sunt descrise în literatura de specialitate

• Managementul non-operator este de primă linie, incluzând odihnă, modificarea activității, AINS, injecții cu corticosteroizi și terapie fizică.
• Modificarea activității este esențială pentru a preveni reapariția simptomelor; terapia fizică vizează îmbunătățirea forței și a amplitudinii mișcărilor.
• Nu există dovezi clare privind eficacitatea injecțiilor cu steroizi; intervenția chirurgicală este luată în considerare în cazul simptomelor severe persistente care nu răspund la terapia conservatoare, intervenția chirurgicală artroscopică devenind tot mai frecventă.

Balcik, B. J., Monseau, A. J., & Krantz, W. (2013). Evaluarea și tratamentul leziunilor sternoclaviculare, claviculare și acromioclaviculare. Îngrijire primară: Clinics in Office Practice, 40(4), 911-923.

Buss, D. D., & Watts, J. D. (2003). Leziuni acromioclaviculare la atletul care aruncă. Clinics in sports medicine, 22(2), 327-341.

Cadogan, A., McNair, P., Laslett, M., & Hing, W. (2013). Durerea de umăr în asistența medicală primară: acuratețea diagnosticului testelor de examinare clinică pentru durerea non-traumatică a articulației acromioclaviculare. BMC Musculoskeletal Disorders, 14, 1-11.

Chaudhury, S., Bavan, L., Rupani, N., Mouyis, K., Kulkarni, R., Rangan, A., & Rees, J. (2018). Gestionarea durerii articulației acromio-claviculare: o analiză de cuprindere. Shoulder & Elbow, 10(1), 4-14.

Girish, G., Lobo, L. G., Jacobson, J. A., Morag, Y., Miller, B., & Jamadar, D. A. (2011). Ecografia umărului: constatări asimptomatice la bărbați. American Journal of Roentgenology, 197(4), W713-W719.

Jordan, L., Kenter, K., & Griffiths, H. (2002). Relația dintre RMN și constatările clinice în articulația acromioclaviculară. Radiologie scheletică, 31, 516-521.

Hibberd, E. E., Kerr, Z. Y., Roos, K. G., Djoko, A., & Dompier, T. P. (2016). Epidemiologia entorsei articulației acromioclaviculare în 25 de sporturi National Collegiate Athletic Association: Anii universitari 2009-2010 - 2014-2015. The American Journal of Sports Medicine, 44(10), 2667-2674.

Krill, M. K., Rosas, S., Kwon, K., Dakkak, A., Nwachukwu, B. U., & McCormick, F. (2018). Un examen fizic concis bazat pe dovezi pentru diagnosticarea patologiei articulației acromioclaviculare: o revizuire sistematică. The Physician and sportsmedicine, 46(1), 98-104.

Mazzocca, A. D., Arciero, R. A., & Bicos, J. (2007). Evaluarea și tratamentul leziunilor articulației acromioclaviculare. Revista americană de medicină sportivă, 35(2), 316-329.ISO 690

Menge, T. J., Boykin, R. E., Bushnell, B. D., & Byram, I. R. (2014). Osteoartrita acromioclaviculară: o cauză frecventă a durerii de umăr. South Med J, 107(5), 324-9.

Melenevsky, Y., Yablon, C. M., Ramappa, A., & Hochman, M. G. (2011). Leziuni ale claviculei și articulației acromioclaviculare: o revizuire a imagisticii, tratamentului și complicațiilor. Radiologie scheletică, 40, 831-842.

OSTÖR, A. (2005). Diagnosticul și relația cu starea generală de sănătate a afecțiunilor umărului care se prezintă la asistența medicală primară. Reumatol.

Reid, D., Polson, K., & Johnson, L. (2012). Separări ale articulației acromioclaviculare gradele I-III: o revizuire a literaturii de specialitate și elaborarea de orientări privind cele mai bune practici. Medicină sportivă, 42, 681-696.

Van der Windt, D. A., Koes, B. W., De Jong, B. A., & Bouter, L. M. (1995). Tulburări ale umărului în practica generală: incidență, caracteristici ale pacienților și management. Annals of the rheumatic diseases, 54(12), 959-964.