Nu 10% korting op een online cursus met de code WINTER10!
Nog
00
:
00
:
00
:
00
Revendicați coroana
| 6 min citește

Demascarea durerilor de picioare induse de exerciții: Diagnosticul diferențial cheie

Durere de picior indusă de exerciții fizice

"Trebuie doar să treci peste asta."

Aceste patru cuvinte au cauzat probabil mai multe eșecuri în planurile de antrenament decât orice accidentare în sine. În calitate de fizioterapeut specializat pe membrele inferioare, am văzut nenumărați alergători venind în clinica mea, cu fețele gravate de un amestec de durere și frustrare, fiecare spunând o poveste similară despre cum au încercat să "scape" sau "să treacă peste".

Durerea de picior indusă de exerciții fizice (EILP) nu este doar un simplu inconvenient - este o afecțiune dificilă care afectează pe toată lumea, de la sportivii de elită la luptătorii de weekend. Cercetări recente sugerează că până la 82,4% dintre sportivi suferă de o anumită formă de PIEA în timpul carierei lor, însă aceasta rămâne una dintre cele mai neînțelese și frecvent diagnosticate greșit.

De ce? Deoarece EILP nu este doar o afecțiune - ar putea fi una dintre cele nouă probleme distincte, fiecare cu propria amprentă unică de simptome și tratamente necesare. O greșeală nu înseamnă doar durere prelungită; ar putea face diferența între o revenire rapidă la activitate și o accidentare care să pună capăt sezonului.

Captură de ecran

În acest ghid cuprinzător, vom explora diferitele cauze ale PIEA, analizând în detaliu fiecare afecțiune, de la sindromul comun de stres tibial medial (MTSS) la sindromul McArdle, rar, dar semnificativ. În calitate de profesionist din domeniul sănătății, înțelegerea acestor distincții ar putea fi cheia unui diagnostic precoce și a unei gestionări de succes a EILP.

O analiză recentă realizată de Bosnina et al. (2023) prezintă un cadru cuprinzător de diagnosticare pentru PIEA în rândul populației atletice. Studiul a identificat și analizat nouă afecțiuni distincte care cauzează în mod obișnuit PIEA, stabilind criterii clare de diagnostic pentru fiecare.

În acest ghid cuprinzător, vom explora diferitele cauze ale PIEA, analizând în detaliu fiecare afecțiune, de la sindromul comun de stres tibial medial (MTSS) la sindromul McArdle, rar, dar semnificativ. În calitate de profesionist din domeniul sănătății, înțelegerea acestor distincții ar putea fi cheia unui diagnostic precoce și a unei gestionări de succes a EILP.

O analiză recentă realizată de Bosnina et al. (2023) prezintă un cadru cuprinzător de diagnosticare pentru PIEA în rândul populației atletice. Studiul a identificat și analizat nouă afecțiuni distincte care cauzează în mod obișnuit PIEA, stabilind criterii clare de diagnostic pentru fiecare.

Principalele constatări:

  • Procesul de diagnosticare necesită o combinație sistematică de istoric al pacientului, examinare fizică și instrumente de investigare
  • Fiecare afecțiune se prezintă cu tipare unice, deși unele simptome se suprapun
  • Diagnosticul diferențial este esențial pentru planificarea adecvată a tratamentului

Implicații clinice

Cercetarea subliniază importanța unui diagnostic diferențial precis și sugerează că diagnosticul PIEA este adesea unul de excludere. Constatările susțin necesitatea unor criterii de diagnostic standardizate pentru a îmbunătăți coerența îngrijirilor și rezultatele pentru pacienți. Acest cadru oferă clinicienilor o abordare structurată a diagnosticului EILP, reducând potențial variabilitatea diagnosticului și îmbunătățind eficacitatea tratamentului.

Să analizăm cele nouă condiții prezentate în studiu:

Rezumat Eilp
  • Sindromul cronic al compartimentului de efort (CECS): O afecțiune cauzată de suprasolicitare, caracterizată prin creșterea presiunii în compartimentele musculare, care provoacă dureri severe și tensiune în timpul exercițiilor fizice. Afectează de obicei compartimentul anterior și se prezintă bilateral. Simptomele se agravează în timpul activității până când este necesară încetarea exercițiului, apoi dispar rapid cu repaus. Diagnosticul este confirmat prin testarea presiunii compartimentului și este frecvent la sportivii tineri de sex masculin.
  • Sindromul de stres tibial medial (MTSS): Se prezintă sub formă de durere difuză de-a lungul marginii postero-mediale a tibiei, cunoscută sub denumirea de "dureri de tibie". Durerea persistă ore până la zile după încetarea activității. Prevalent în special la alergători, dansatori și recruți militari. Diagnosticul se bazează pe istoricul clinic și pe rezultatele palpării, cu RMN uneori utilizat pentru a exclude alte afecțiuni. Durerea poate avea un impact semnificativ asupra capacității de antrenament.
Captură de ecran
  • Fractura de stres a tibiei: Se manifestă ca durere localizată, chinuitoare la nivelul tibiei, adesea însoțită de durere nocturnă. Apare, de obicei, în treimea medie sau inferioară a tibiei. Necesită o perioadă de vindecare de minimum 6-8 săptămâni cu imobilizare. Este cel mai frecvent întâlnită la alergătorii tineri cu vârste cuprinse între 10 și 30 de ani. Diagnosticul este confirmat prin sensibilitate localizată și teste specifice, necesitând adesea imagistică pentru confirmare.
  • Sindromul de prindere a nervului peroneal superficial (SPNES): Implică compresia mecanică a nervului peroneal superficial, cauzând dureri moderate până la severe și simptome neurologice în compartimentul anterior al piciorului. Simptomele includ parestezii, amorțeală și senzația de "picior neliniștit". Tipic unilateral și afectează adulții tineri activi. Testele diagnostice cu anestezie locală pot confirma afecțiunea.
  • Lacrimile miofasciale: Se prezintă ca leziuni acute sau cronice ale țesutului muscular la interfața dintre aponevroză și fibrele musculare. Poate fi grav invalidantă și rezultă din traume directe sau indirecte. Durerea apare odată cu activitatea și se ameliorează odată cu odihna. Diagnosticul necesită de obicei ultrasunete dinamice sau RMN, în special pentru rupturile profunde.
  • Radiculopatie lombară: Se caracterizează printr-o durere acută, radiantă la nivelul piciorului, datorată comprimării rădăcinilor nervoase la nivelul măduvei spinării. Simptomele includ parestezii, amorțeală și crampe spontane. Afectează în mod tipic bărbații cu vârsta cuprinsă între 30-50 de ani. Poate cauza restricții de mișcare și tulburări de somn. IRM și studiile de conducere nervoasă ajută la diagnosticare.
  • Sindromul de prindere a arterei politeale (PAES): O afecțiune vasculară care provoacă insuficiență arterială la nivelul membrului afectat. Se prezintă cu dureri de picior, poikilotermie și claudicație intermitentă în compartimentul posterior. De obicei unilateral și afectează alergătorii tineri. Diagnosticul implică diverse tehnici imagistice, inclusiv RMN, angiografie CT și ultrasunete după provocarea exercițiului.
  • Sindromul McArdle: O miopatie metabolică autosomal recesivă care provoacă durere, tensiune și letargie în mai multe compartimente musculare. Duce la rabdomioliză indusă de exercițiile fizice din cauza deficitului de fosforilază musculară. Diagnostic confirmat prin teste genetice, screening de sânge și biopsie musculară. O afecțiune pe termen lung care necesită o gestionare atentă.
  • Sindromul mușchiului soleu accesoriu/jos (ALLSMS): O variantă anatomică rară care cauzează umflarea țesuturilor moi și compresia potențială a nervilor. Poate imita sindromul tunelului tarsal și sindromul de compartiment. Simptomele includ durere în timpul activității și simptome neurologice care afectează piciorul. Diagnostic confirmat prin RMN și ecografie. Frecventă la adulții tineri activi.

Concluzie

Durerea de picior indusă de efort reprezintă mult mai mult decât o simplă problemă de antrenament sau un disconfort temporar. După cum am explorat, aceasta cuprinde nouă afecțiuni distincte, fiecare cu propria prezentare, criterii de diagnostic și căi de tratament unice. Această complexitate evidențiază de ce mentalitatea "treci peste" poate duce la consecințe devastatoare pentru sportivi și persoane active deopotrivă.

Pentru a afla mai multe despre gestionarea alergătorilor cu leziuni, inclusiv reabilitarea inițială, gestionarea încărcăturii, antrenamentul de forță și reantrenamentul în alergare, consultați Cursul nostru online cuprinzător de reabilitare în alergare cu acces la toate informațiile legate de reabilitarea leziunilor în alergare.

Acopăr gestionarea durerii de picior legate de exercițiu (inclusiv MTSS) și a altor leziuni dificile legate de alergare în detaliu pe site-ul meu CURS DE ALERGARE ONLINE cu alergătorii și, de asemenea, cu privire la revenirea la alergare, în urma leziunilor membrelor inferioare.

Vă mulțumim mult pentru lectură! 

Noroc,

Benoy

Urmăriți acest Masterclass

Urmăriți acest Masterclass gratuit cu Benoy Mathew, expert în reabilitarea alergării, exclusiv pe Physiotutors App.

Grupul 3128 2

Referințe

Hébert-Losier, K., Wessman, C., Alricsson, M., & Svantesson, U. (2017). Fiabilitate actualizată și valori normative pentru testul de ridicare a călcâiului în picioare la adulți sănătoși. Fizioterapie, 103(4), 446-452. https://doi.org/10.1016/j.physio.2017.03.002

Benoy este un fizioterapeut foarte specializat și lucrează ca fizioterapeut de practică avansată pentru Serviciul Național de Sănătate (NHS), Londra și, de asemenea, în practică privată în centrul Londrei, tratând în principal alergători și leziuni complexe ale membrelor inferioare. S-a calificat ca fizioterapeut în 1998 și și-a finalizat masteratul la Londra în 2014. Din punct de vedere clinic, este specializat în gestionarea leziunilor musculo-scheletice și sportive dificile, cu un accent deosebit pe leziunile cauzate de suprasolicitarea alergării și pe leziunile șoldului și genunchiului tinerilor.
Înapoi
Descărcați aplicația noastră GRATUITĂ